''Dulceața cea infinită. Acum 10 ani. Eram preot la Biserica Talpalari din Iași. O doamnă foarte distinsă de la doi pași de Biserică mă cheamă la ea acasă. Mama ei, de 80 de ani, era în comă, nu mâncase și nu băuse nimic de patru zile.
Chemaseră medicul care a confirmat că toate organele erau în colaps. "Așteptăm sfârșitul" a zis doctorul. Doamna avea bilet de avion să meargă la fata ei în Canada, așa că era teribil de tulburată. Ori pleacă și bătrâna moare fără ea, ori pierde biletele și nu mai poate pleca.
Îmi zice: Părinte, faceți ceva. Eu: doamnă, noi nu ne rugăm să moară oamenii, ne rugăm să-și revină. Da, părinte, da am auzit că există rugăciuni de ieșire cu pace a sufletului.
Intrăm în vila superbă din centrul Iașului. Băbuța în comă profundă, cu privirea în gol, cu gura deschisă. Am crezut că murise. Cu chiu cu vai am văzut o urmă de respirație după ridicarea pieptului.
Îmi pun patrafirul. O știam foarte credincioasă, așa că îi zic dezlegarea și o împărtășesc cu Trupul lui Hristos. Apoi îi zic rugăciunile de sănătate, dezlegările, toate.
După asta, doamna îmi zice: Părinte, stați câteva minute să serviți (sic) o dulceață de cireșe amare. Feblețea mea. Ne așezăm la 3 metri de băbuță și gustăm. Deodată, auzim: mâncați dulceață acolo și mie nu-mi dați? Bătrâna își ridicase capul.
Fata ei face ochii mari și leșină din picioare, ca un copac. O prind. O stropesc cu apă din pahar. Își revine. Da baba, hai cu dulceața aia, că mi s-au lungit urechile. Îi dăm dulceață, crucindu-ne. Da ceva carne n-ai, că am murit de foame patru zile? Doamna merge și aduce o farfurie de șnițele.
Bătrânica molfăie fericită. Părinte, când mi-ai dat Grijania, am simțit ca un foc în tot trupul, ca o scânteie cum îmi umblă prin vine și o putere strașnică. Îmi cade o lacrimă de uimire. Mâna îmi tremură pe linguriță. În fiecare an, bătrâna mă sună de ziua mea, invitându-mă la o dulceață de cireșe amare.
Ce minune a universului e Hristos cel euharistic, ce viață, ce lumină, ce putere, ce dulceață, smerindu-se în noi din iubire nesfârșită.'' - text scris de părintele Ioan Istrati, în 2020, dar mereu actual cu privire la Sfânta Împărtășanie, foc dumnezeiesc!
Citește și - Pr. Ioan Istrati: Ce este euharistia?
Citește și următorul articol - Planul satanei este clar! Pr. Ioan Istrati: În aceste vremuri cumplite, concret, ce trebuie să facem noi, care avem fericirea că ne-am născut ortodocși!
Părintele Ioan Istrati a scris un nou text, un nou semnal alarmă pentru noi și, concret, ce avem de făcut în aceste ''vremuri cumplite, de haos de dezbinare, schismă, erezie, violență, război, secularism, avort, eutanasie, desfrânare, sodomie, sincretism, vrăjitorie'', care sunt ''degetele diavolului''.
''Trăim vremuri cumplite. O elită satanică s-a instalat la conducerea lumii și face totul pentru distrugerea umanității. E groaza și sila bogătașilor că oamenii s-au înmulțit și nu mai pot să își conducă Rolls-urile nebunește pe drumurile pustii.
Planul Satanei este clar: să omoare câteva miliarde de oameni. La derută. Fie că e o paandemie, fie că e război nuclear, fie că e foamete totală, totul e pentru controlul persoanelor, pentru moartea libertăților și pentru uciderea adevărului.
Ceea ce aceste mizerii nu știu este faptul că Adevărul NU mai poate fi ucis. El e Hristos, Dumnezeu Cuvântul, nu o sumă de valori și de axiome luate ad hoc. El a murit o dată pentru totdeauna și a înviat pentru veșnicie.
Oricât ar pregăti globaliștii venirea domnului lor Antihrist, umanitatea integrată în Trupul lui Hristos Biserica știe că iadul a fost zdrobit. Citeste si - Te va face să lăcrimezi mărturia cutremurătoare a pr. Ioan Istrati despre ÎPS Teodosie: Asta face de 5 ani / ABC Ortodox subscrie la această descriere adevărată
Ceea ce poate face elita demonică este să smulgă din Biserica lui Hristos oile de pe margine. Dezbinare, schismă, erezie, violență, război, secularism, avort, eutanasie, desfrânare, sodomie, sincretism, vrăjitorie, acestea sunt degetele diavolului.
Ceea ce e necesar să facem noi, care avem fericirea că ne-am născut ortodocși, în brațele și în inima lui Dumnezeu, este să întețim focul rugăciunii. Să umplem Bisericile. Să trăim vibrant și misionar credința.
Să extirpăm prin atitudine, boicot, vot, unitate, progeniturile satanei din viața publică și din cea privată. Biserica e chemată să redevină fortăreața asediată de oștile drăcești, limanul cel lin al iubirii, piatra de care se zdrobesc valurile întunericului.
Concret ce trebuie să facem: 1. Spovedanie 2. Împărtășanie 3. Post 4. Milostenie 5. Mărturisirea publică a credinței 6. Smerenie 7. Liturghie 8. Discernământ 9. Respingerea momelilor viclene 10. Luptă pentru libertate. Dumnezeu să binecuvânteze lumea'' - text scris de părintele Ioan Istrati, pe contul său de Facebook.