'Neo-ortodoxia
Pentru edificarea noii ordini mondiale globaliste, trebuie dat afară Dumnezeu din creație. Pe diavol îl arde cumplit prezența lui Dumnezeu și a oamenilor Lui.
Biserica Ortodoxă e singurul spin în fața noului antihrist, căci propovăduiește familia, credința, viața, nașterea de prunci, fecioria, abstinența, virtutea, trezvia, moralitatea, umanitatea, viața veșnică.
Globalismul vrea exact opusul: concubinajul, necredința, sincretismul, avortul, moartea, păcatul legiferat, desfrânarea, patima, somnolența tâmpă, transumansmul, imoralitatea, iadul.
E un război pe viață și pe moarte pentru sufletele oamenilor, anesteziate cu placere, comoditate, abundență, pentru a fi ucise veșnic de demonul mâncător de oameni.
Pentru clădirea acestei anomalii antihristice, profeții noii ordini au nevoie de o neo-ortodoxie: sincretică, universalistă, ecumenistă, diversă, tolerantă, globalistă. Trebuie eradicate dogmele, conștiința păcatului, a demonului, vina, pedeapsa, responsabilitatea ptr moarte, noțiunea de crimă.
Statele infernale au nevoie de popi docili, benevolenți, ritualiști, inclusivi, toleranți cu mizeria, filosofarzi ai nimicului, gongorici aliturgici, judecători aspri ai Jertfei, vrăjmași ai ascezei, cu dispreț față de canoane, zâmbitori, obsedați de fațadă, atârnați politic prin donații.
Spovedania e o suliţă înfiptă în inima păcatului. Trebuie terfelită, înlocuită cu surogate, compromisă prin popi pofticioși, edulcorată, extirpată de lacrimi și de durerea uciderii aproapelui.
Împărtășania e uciderea morții veșnice prin Sângele lui Dumnezeu. Ea trebuie amânată, dată în lingurițe de plastic care se aruncă, golită de sens, compromisă de frică cretină de virusuri, decăzută la statutul de simbol, ca la "frații" protestanți.
Botezul e intrarea în Împărăția lui Dumnezeu. El trebuie descărnat de scufundare, împopoțonat cu ursuleți, vociferat și acoperit de mieunat de minijoupe, ori respins de-a binelea de idolatrii raționalismului găunos.
Cununia ca unire în Dumnezeu între bărbat și femeie prin iubire născătoare de prunci trebuie parazitată de uniuni ssodomice, de perversiune ființială, de surogate pătimașe, de obsesia transformării ființei umane în organ se*ual.
Preoția ca legătură de Sânge cu Dumnezeu în Taine trebuie terfelită, atacată mereu, ridiculizată, lipită de obsesia banilor, omorâtă prin defăimare și lipsă de vocație.
Monahismul ca jurământ al Evangheliei trebuie eradicat, umplut cu venetici fără vocație, decapitat de elite duhovnicești, golit de duhovnici mari, nu mai zic... Să rămânem până la moarte în vechea Ortodoxie. - pr. Ioan Istrati.
Citește și - Îndemnul pr. Ioan Istrati, după un nou val de ură la adresa Bisericii Lui Hristos
'Trăim în bula noastră strâmtă de credincioși buni, de bătrânei sfinți, de mămici cu prunci, de preoți și teologi, și riscăm să uităm furtuna antihristică de afară.
Am scris un articol despre pomenirea morților "Femeile neamului românesc fac în rai de mâncare lui Dumnezeu". E bineînțeles o metaforă a dăruirii plenare din rai, pe care Însuși Hristos Dumnezeu a asemănat-o cu un ospăț euharistic:
Luca 22, 29-30 "Şi Eu vă rânduiesc vouă împărăţie, precum Mi-a rânduit Mie Tatăl Meu, Ca să mâncaţi şi să beţi la masa Mea, în împărăţia Mea şi să şedeţi pe tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel".
Un ziar de pe net, botoșăneanul, a făcut un articol cu textul meu. Toate bune și frumoase.
Însă sute de comentarii triviale, obscene, sectare, pline de ură, de tâmpenie pură, blesteme, mizerii, urlete de hienă. Oameni care urăsc Biserica, pe preoți și învățătura de două mii de ani a lui Hristos.
Oameni care nu au citit o carte teologică în viața lor care bălăcăresc tot ce are românul mai sfânt: icoane, moaște, pomeniri, cei adormiți, Cruce, Hristos.
O adunătură a iadului pe pământ. E necesară o nouă evanghelizare a românilor. O nouă îmbisericire a neamului păgânizat de comunism, prostie, consumism și capitalism feroce.
Și când te gândești că toți acești oameni au fost sfinți, bebeluși înmiresmați cu Mir, botezați în numele Preasfintei Treimi și împărtășiți cu Hristos.', a scris părintele Ioan Istrati, pe pagina sa de Facebook.
Citește și - Pr. Ioan Istrati: Aceasta e cea mai cumplită durere şi cea mai infinită bucurie