„Mă cheamă de urgență într-o noapte un tânăr: - Părinte, vino repede, că moare tata! Arunc o haină pe mine, zdup în mașină. După 10 minute, ajung. Omul, săracul, se zbătea cumplit, striga, se apăra cu mâinile, scrâșnea din dinți, lovea aerul cu palmele...
M-am apropiat fricos și am pus patrafirul pe pieptul lui. Muribundul înșfăca patrafirul și încerca să se ridice. Mă țin cu greu să nu cad în pat.
Omul șoptește sacadat: - Părinte, apără-mă! - De cine? - zic eu. - De dracul asta. Nu-l vezi? Mă infior, îl blagoslovesc și suflu peste el. Gâtul mă durea de la patrafirul de 70 de kile.
Omul, face ochii mari și se liniștește: - Mulțumesc, părinte! Îl spovedesc rapid și îl împărtășesc. Plec apoi acasă. Peste zece minute, tânărul mă sună:
- Părinte, a murit tata! Veniți înapoi să-i faceți rugăciunile. Mă-ntreb: Dacă întârziam 5 minute???" Pr. lect.univ. dr. Ioan Istrati - Constanța
Citește și articolul - Cum scăpăm eficient de depresie. Pr. Ioan Istrati: Iată cauzele și câteva remedii contra acestei nebunii de masă
'Prinţesa căzută - Două schizofrenii! Una dintre pandemiile care bântuie astăzi printre oameni şi de care nu se inflamează mai nimeni dintre prezentatoarele inepte de la tv este depresia.
La o primă vedere, urmărind niscaiva statistici – care sunt limitate, dar dau o măsură relativă asupra situaţiei, aproximativ 5 milioane de români suferă de depresie, fie ea mai accentuată sau abia vizibilă.
O primă întrebare: de ce nu se sesizează media agresivă asupra acestei situaţii? Pentru că ea însăşi infuzează şi întreţine atmosfera care generează depresia. Pentru că depresia înseamnă sume enorme de bani în buzunarele comercianţilor.
Să o luăm pe rând. Stresul a devenit un aer pe care-l respirăm fie că vrem fie că nu. Poluarea cu stres – fie el vizual, auditiv, olfactiv, mental, valoric – este prezentă de la primele ore ale nopţii – tramvai, motociclişti isterici care-şi ambalează motoarele a moarte subită, împătimiţi de zgomote tari, artificieri de ocazie, maeştrii bormaşinii, până în veac.
Drumul spre serviciu dimineaţa e un marasm, o catastrofă pentru spirit, traficul aberant şi „gândit” de nişte vietăţi rudimentare (îngustarea unui drum de la trei benzi de circulaţie pe sens la unul singur generează ambuteiaj chiar şi (mai ales) în mintea unui cimpanzeu), aglomeraţiile absurde de lângă şcoli, agenţi care încurcă traficul etc., iată doar câteva piese din puzzle.
Noţiunea însăşi de serviciu a devenit apanajul unui abuz – hrană pentru o elită de complexaţi care trebuie să îşi justifice salariile grase: totul e foarte urgent, obligatoriu, subit, necesar (mai puţin munca lor, care e sublimă...).
Prostia însăşi e un stres cumplit pentru ceilalţi. După opt ore de poligon de tragere, o nouă şarjă de aberaţie rutieră şi în sfârşit acasă. Aici, al doilea job pentru mulţi dintre noi, mâncare, alte angarale, vizite la instituţii inutile, facturi de plătit in personam, crime la tv, ştiri apocaliptice etc.
Depresia – spun ăştia de la INS – e remarcată mai ales la femei. Asta pentru că ele se caută mai des de boli, bărbatul neaoş, cu cămaşa purtată de o săptămână, se tratează cu anestetic local, alcool. Citește continuarea articolului aici!
Mesaj / rugăminte către cititorii ABC Ortodox:
ABC Ortodox are ca sursă de finanțare DOAR reclamele pe care le afișează Google!
Prin urmare, dacă veți da click pe reclame înseamnă că apreciați și sprijiniți publicația ABC Ortodox ca să existe în continuare! Vă mulțumim! Doamne ajută!