ABC Ortodox vă propune să urmăriți un film extraordinar despre viața unui mare sfânt contemporan. Este vorba despre Sfantul Luca al Crimeei, fiind mai intai medic al trupului, respectiv chirurg, iar apoi medic al sufletelor, respectiv arhiepiscop. Intreaga lui viata o putem rezuma in cateva din cuvantarile sale: "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul."
A fost numit adesea ca fiind doctor "fara-de-arginti", Sfantul Luca al Crimeei a fost un ierarh marturisitor care a patimit mult pentru dragostea si credinta lui in Mantuitorul Iisus Hristos in temnitele comuniste.
CITEȘTE ȘI - Sfatul medicului: Să nu fie printre voi nimeni care să nu poarte cruce la gât!
Mai mult, vă invităm să vizionați un film excepțional despre Sfântul Luca al Crimeei:
Sfantul Luca al Crimeii s-a nascut intr-o familie princiara, A fost un bun chirurg si profesor universitar. In cele din urma, sfantul a fost unul dintre marii predicatori ai secolului nostru.
In plina teroare si persecutie bolsevica, un chirurg de exceptie refuza sa opereze fara icoana Maicii Domnului pe peretele salii. Episcopul chirurg Luca Voino-Iasenetki, marturisitor al credintei in Hristos si specialist al stiintei arata lumii contemporane o minunata lectie de jertfire de sine, precum si de slujire a semenilor, de sfintenie.
Sfantul Luca al Crimeei, pe numele de mirean Valentin Voino IasenetkiSfantul Luca s-a nascut in 1877, intr-o familie cu nobile radacini stramosesti. Valentin Voino-Iasenetki, dupa numele sau de mirean, a avut parte de o aleasa educatie.
Tanarul Valentin s-a inclinat viata prima data spre pictura, dar, ulterior isi va indrepta pasii spre Academia de Arte Frumoase din Kiev. A simtit o puternica dorinta de a-si ajuta semenii si va renunta la pictura, alegand medicina. Astfel, sfantul se va inscrie la Facultatea de Medicina din Kiev.
In 1904, in cadrul razboiului ruso-japonez, sfantul va sluji pe post de medic chirurg, in cadrul Crucii Rosii, benefol, fara salariu.
Timp de aproape un an, sfantul va indeplini misiunea de chirurg prin mai multe spitale de tara, care erau lipsite de fonduri si, de asemenea, intr-o saracie crunta. Intre timp, tanarul Valentin se va casatori cu Ana, alaturi de care va avea patru copii.
In 1916, doctorul Valentin hotareste sa isi publice experientele medicale intr-o carte de medicina, denumita "Eseu despre chirurgia infectiilor septice". In timp ce lucra la prologul cartii i-a venit un gand cum ca sub titlul cartii va sta un nume de episcop.
In 1917, Valentin se stabileste alaturi de familia sa in orasul Taskent, unde primsete postul de medic-sef al spialului din oras.
O boala incurabila face ca sotia sa sa moara timpuriu. Astfel, sfantul va ramne singur, cu cei patru copii ai sai.
Intr-o zi oarecare, episcopul locului il cheama pe Valentin la el si ii spune: "Doctore, trebuie sa deveniti preot!" Incredintat de faptul ca aceasta este misiunea si calea ce il va astepta, doctorul Valentin va primir fara nici o retinere hirotonia intru preot, in 1921.
Hirotonia unui chirurg,a unuia dintre cei mai buni, nu a bucurat conducerea comunist-leninista a vremii.
In scurt timp, parintele a primit numele monahal de Luca. In 1923, parintele Luca ajunge episcop al regiunii Taskent. Dupa hirotonia intru arhiereu, bolsevicii il vor aresta imediat iar de acum incepe prigoana si patimirea, un un lung sir de ani de pribegie si suferinte in inchisorile sovietice.
Fiind un chirurg foarte iscusit, episcopul Luca primeste acceptul de a opera in spitalele de prin inchisorile prin care este dus.
Fiecare operatie incepea si se termina cu rugaciune catre Maica Domnului. Curatarea trupului cu iod, spre dezinfectare, o facea sfantul in semnul crucii, spre ajutor.
Bolsevicii hotarasc sa il trimita pe episcop la Cercul Polar de Nord, urmand ca apoi sa fie dus in regiunea Arhangelsk pentru inca vreo 3 ani.
Dupa aceasta, sfantul va mai primi si un al treilea exil, in Siberia. Orbind de ochiul drept, de la chinuiri, sfantul nu a cartit de cele pe care le patimea.
In 1946, dupa terminarea perioadei de detentie, datorita meritelor exceptionale in studiul medicinei, dar si pentru lucrarea "Eseu despre chirurgia infectiilor septice", sfantul va primi Premiul Stalin. Sfantul Luca imparte banii primiti ca premiu orfanilor de razboi.
Tot in 1946, Sfantul Luca este numit arhiepiscop de Simferopol si Crimeea. Sfantul se va osteni non-stop sa reinvie credinta si viata duhovniceasca.
Predicile lui erau ascultate, pe langa credinciosii de rand, de studenti intelectuali si chiar de cei cu alte credinte. Sfantul Luca nu s-a temut niciodata in a condamna atitudinea regimului ateu bolsevic ce a facut prăpăd in URSS.
La batranete, sfantul si-a pierdut complet vederea. Despre aceasta insa, sfantul spunea: "Cel ce si-a inchinat viata Domnului nu poate fi niciodata orb fiindca Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor."
Sfantul Luca al Crimeei va pleca la Domnul pe data de 11 iunie 1961. Doctorul trupurilor si al sufletelor semenilor sai va fi canonizat in 1966, in ziua de 18 martie.
Sfintele lui Moaste sunt asezate in Catedrala Sfanta Treime, in localitatea Simferopol, in Ucraina. Bine mirositoare, sfintele lui Moaste savarsesc nenumarate minuni in trupul si sufletul celor bolnavi.