Vă invităm să ascultați cea mai frumoasă predică a Mitropolitului Bartolomeu Anania, rostită pe 15 august 2000, la Mănăstirea Nicula. Anul 2000, dar atat de actuala! (Audio mai jos în text)

'Vom face reforme economice și politice, dar toate acestea nu vor avea roade dacă nu vom face reforma morală a poporului român“

'Ne întrebăm: de ce această ofensivă de poluare a spiritului în țara noastră, România? Există mișcări ecologiste care luptă împotriva poluării apelor și a pădurilor, și a solului, si a aerului. Unde sunt mișcările ecologiste (care lupta) împotriva poluării spiritului? N-am văzut, n-am auzit!

Presa, ziarele, revistele, canalele de televiziune se întrec în a arunca cu gunoaie în casele și în sufletele noastre. Aproape nu e post pe care să-l deschizi întâmplător, și să nu vezi violență, sânge, bătaie, desfrâu, și toate mizeriile care se pot întampla într-o lume păcătoasă.

Aș întreba, dacă ar veni cineva în casa cuiva, și ar vedea fereastra deschisă, și ar arunca cu gunoaie și cu balegă în casa omului din stradă, oare n-ar veni nicio lege să-l împiedice și să-l pedepsească? (....)

Dar pe ferestrele deschise ale sufletelor noastre se aruncă tot felul de mizerii și de necurății. Pornografia și prostituția își fac reclama în paginile ziarelor de mare tiraj și prin posturile de televiziune. N-avem legi pentru aceasta, pentru că avem alte griji și alte treburi.”

'Libertatea, libertatea rău înțeleasă și prost folosită. NU este un păcat mai mare decât să folosești prost acest mare dar, pe care ți l-a dat Dumnezeu, și care este libertatea.

Democrația este eminamente libertate, dar nu anarhie și nu dezmăț. Există o cenzură a bunului simț și e greu să suportăm cum obrazul bunului simț al poporului român este împroșcat de cei care nu se gândesc decât la bani.

Și eu am fost gazetar în tinerețea mea, și știu că principala calitate a unui gazetar este curiozitatea, este să fie curios, să știe tot, ca o insesctă. Dar insectele se împart în două mari categorii: albine și muste.

Și fiecare se îndreaptă în curiozitatea sa către ceea ce-l atrage.

(...) Dragii mei tineri, păstrați-vă sănătatea sufletului așa cum țineți cel puțin și de sănătatea trupului vostru. Înainte de toate, învățați-vă să aveți spirit de discernământ, a deosebi între bine și rău, între folositor și nefolositor. Este începutul înțelepciunii voastre.

Din acest motiv, protestez împotriva anumitor măsuri, fie legislative fie de alt ordin, care caută să creeze confuzie, ca tinerii să nu mai deosebească binele de rău și să meargă de-a valma. Este ceea ce poate nenoroci un întreg popor, o întreagă națiune...

Dragii mei tineri, dar, vorbesc si pentru urechile parintilor vostri, voi sunteti in floarea varstei si daca ati venit aici, nu ati venit ca la un spectacol dat de o echipa de hippy, ci ati venit la o slujba religioasa, si aceasta am constatat-o din tacerea desavarsita, ordinea desavarsita pe care toti ati pastrat-o in timpul sfintei slujbe.

Sunteti tineri, traiti-va tineretea! E a voastra, si trebuie sa o traiti inainte de a fi prea tarziu, dar in limitele decentei si ale bunei cuviinte.

Nu va imaginati cat este de placut sa-ti traiesti tineretea, fara ca mai tarziu sa-ti fie rusine, sau sa-ti para rau de faptele pe care le-ai facut.

Dragii mei, pastrati-va sanatatea sufletului, asa cum tineti cel putin la sanatatea trupului vostru. Invatati-va inainte de toate, sa aveti spirit de discernamant, a deosebi intre bine si rau, intre folositor si nefolositor.

Este inceputul intelepciunii voastre de tineri. De aceea protestez impotriva anumitor masuri fie legislative, fie de celalalt ordin, [care] cauta sa provoace confuzie, ca noi toti, si mai cu seama tinerii, sa nu mai deosebeasca binele de rau, si sa mearga de-a valma.

Este ceea ce poate nenoroci un intreg popor, o intreaga natiune. Este in firea lucrurilor ca un tanar sa fie curios. Fiti curiosi, cat se poate de curiosi, in stiinta voastra, in setea voastra de carte, in setea voastra de educatie, fiecare unde-l trage inima, dar nu lasati curiozitatea sa umble acolo unde este primejdie.

Oricat ai fi de curios, si oricat ai fi om de stiinta, nu-ti vei pune mana intr-un cuib de vipere, si nu vei incerca aventura de a prinde o vipera de coada pentru ca sa o duci acasa drept trofeu.

La varsta frageda va pandesc anumite primejdii: lipsa de discernamant, curiozitatea nesabuita. Viciile care se infiltreaza incetul cu incetul.

Dragii mei, vine o vreme cand iti dai seama ca ai mers prea departe si ca trebuie sa te opresti. Dar vreau sa va spun acum un singur lucru: din ce in ce mai mult se dau semnale de alarma in tara noastra ca tinerii incep sa devina toxicomani, sa fie consumatori de droguri, aduse fara indoiala din import de catre oameni fara niciun fel de scrupule, fara niciun fel de constiinta si numai din pofta de castig.

Tineti minte de la mine, din orice deprindere rea, si din orice viciu, exista o cale de intoarcere, si de la fumat, si de la bautura, si de la jocuri de carti. De la consumul de droguri nu exista cale de intoarcere!

VIDEO

Este calea sigura catre pierzanie. Aceste otravuri sunt menite sa placa unora, si sa le destrame personalitatea si fiinta, ducandu-i in neant pe ei si pe cei din jurul lor.

Opriti-va curiozitatea la pragul acestui mare pericol al vietii noastre sociale. Noi, Biserica, si noi, Scoala, si noi, Justitia, si noi, Parlamentul, si noi, Guvernul, si noi, asociatiile umanitare vom face tot ce ne va sta in putinta sa impunem legi pentru ca aceasta mare nenorocire, care incepe sa se infiltreze in societatea noastra, sa fie oprita si sa fie pedepsita.

Dar este mai bine ca fiecare sa opereze ca propiul sau judecator in propria sa constiinta. Daca fiecare va face asa intr-o constiinta adevarat crestina, nu va mai fi nevoie nici de justitie, nici de instructori speciali, si nici de legi pedepsitoare.

Dragii mei tineri, faptul ca ati venit aici, la acest hram, in numar atat de mare, si ca sunteti asa de cuviinciosi, este un semn bun pentru societatea noastra romaneasca.

Va multumim si Dumnezeu sa va rasplateasca, si sa va ocroteasca in tineretea voastra. Bucurati-va, inca o data, in limitele bunei cuviinte care va ofera toate satisfactiile posibile pe care vi le doriti.

Raspunderea parintilor pentru educarea copiilor si pentru regenerarea neamului

Si un sfat catre parinti: nu uitati si voi, parintilor, ca aveti raspunderi catre copiii vostri, fata de felul cum ii cresteti, si fata de felul cum ii educati!'' sunt cateva dintre cuvintele marelui ierarh Bartolomeu Valeriu Anania.

Am, și avem o mare tristețe. De curând Camera Deputatilor a votat abolirea articolului 200 din Codul Penal, prin care practic se legalizează unul din păcatele cele mai grave ale umanității, și de care noi în biserică ne-am ferit să ne vorbim, pentru că numai a pronunța cuvântul hmseualitate și hmose*ual, înseamna a pângări urechile curate ale credincioșilor.

N-a fost ascultat apelul Patriarhului [Teoctist n.red.] Bisericii noastre, pe care l-a făcut în numele nostru al tuturor. Iar eu, in ultima vreme am primit foarte multe scrisori, din diferite parti ale tarii, scrisori, pe care le-am si pus la dispozita presei, prin care sunt implorat, ca eu împreună cu membrii Sfântului Sinod să facem tot ce ne stă în putință, pentru ca sa împiedicăm ducerea până la capăt a acestei blasfemii pe obrazul poporului român, pe bunul său simț, pe cuviința lui, pe decența lui, pe dorul său de puritate… și pe obrazul Maicii Domnului.

Aceste scrisori mă autorizează să vă vorbesc despre acest lucru, și să ridic protestul meu și al vostru, al tuturor, împotriva acestui act nesăbuit pe care l-au făcut o parte din parlamentari, pe care noi, prin voturile noastre i-am trimis acolo.

E de neconceput ca aleșii poporului să emită legi împotriva celor care i-au ales, și mai mult decât atât să pălmuiască demnitatea celor care i-au ales.

E de neimaginat ca o lege care privește moralitatea, întreagă, de secole a poporului român, să fie votată înainte de a face un referendum, sau cel putin un sondaj de opinie, ca să cunoști care este părerea poporului, pe care tu ai fost trimis să-l reprezinți acolo.

Dacă este vorba de libertăți, noi, alegătorii suntem primii care dispunem de propia noastră libertate. De aceea de pe acest amvon, în fața Maicii Domnului, și în fața voastră, a tuturora, cei peste 300 de mii de credincioși care v-ați adunat astăzi, fac un apel către barbații noștri de stat, către oamenii noștri politici să onoreze această sărbătoare la care sunt prezenți, și să facă tot ce le stă în putință pentru ca sa împiedice ducerea până la capăt a acestei blasfemii.

Cel puțin să se ceara părerea… Noi nu vrem sa fie trimis nimeni la pușcărie. V-o spune unul care a facut pușcărie pe nedrept.

Dar trebuie să facem deosebirea între bolnavii de acest viciu, care sunt bolnavi cu adevărat din naștere, și pentru care trebuie să avem toată înțelegerea, și compasiunea, și răbdarea, și cărora le punem la dispoziție mijloace de îndreptare, de vindecare, atât scaunul duhovnicului, cât și cabinetul medical.

Dar nu! Presiunile sunt făcute de viciosi, de suprasaturați, de cei care nu mai cunosc alt idol decât trupul și plăcerile lui. Problema gravă este ca prin aceasta se legiferează egalitatea dintre bine și rău.

Faptul că hmse*ualitatea poate să fie o alternativă la familie. Până la urma este un atentat la familia însăși, la aceasta instituție fundamentală a oricărei societăți, familia, pe care Domnul Hristos și Maica Domnului au binecuvântat-o în Caana Galileii.

Dragii mei, vom aștepta cu răbdare, dar nu vom tăcea, și nu vom sta cu mâinile în sân, ci vom face și noi, oamenii Bisericii, în numele vostru, al tuturor, tot ceea ce ne stă în putință în limitele legalității și ale bunei cuviințe, să-i determinăm pe oamenii politici, ca fiecare să devină un stetoscop, să-și aibă urechea aplecată și pusă pe inima poporului, așa cum face doctorul cu aceia pe care îi examinează, să nu se înstrăineze nimeni de aceia pe care i-a ales, și în beneficiul cărora trebuie să emită legi.”

.Iată, iubiții mei, ne-a hărăzit Dumnezeu o zi de aur și pentru acest praznic, este binecuvântarea Lui peste noi, toți.

De aceea, în incheiere, aș vrea să puneți la inimă ceea ce v-am spus. Vi le-am spus și eu din toată inima mea, din toată credința mea, și uneori cu sufletul sângerând.

Să le duceți la casele voastre, să le spuneți vecinilor voștri, și a altora, ce ați auzit la Mănăstirea Nicula astăzi, și ce ați învățat de acolo, pentru ca poporul român să se poata regenera și lăuntric.

Aș vrea să știe toată lumea: vom face reforme economice și politice, dar toate acestea nu vor avea roade dacă nu vom face reforma morală a poporului român. Să stârpim din țară minciuna, hoția, tâlhăria, drumul ocolit.

De îndată ce se va instala ordinea morală în tot aparatul de stat, și în toate straturile sociale, cu toată sărăcia noastră putem într-adevăr să aspirăm către Europa.

Dar aș spune o vorbă, care să fie auzită bine: noi suntem europeni prin geografie, prin istorie, și prin vocație. Noi suntem în Europa.

Este vorba sa intrăm în structurile europene și suntem gata să o facem, iar BOR și fiii ei au declarat-o sus și tare: suntem în Europa. Avem în față o nouă Europa care ni se propune, dar aș vrea să spun răspicat: Europa, nu Sdma! Suntem europeni!

[Înaltul este aplaudat de către credincioși]

Puneți la inimă, domnii mei și iubiții mei, reacția acestui popor care, de obicei, la slujbe nu aplaudă. Întoarceți-vă la casele voastre cu un spor de sfințenie și de bună cuviință, și mai cu seamă cu un mare spor de curaj.

Noi, ca popor român, mai cu seamă în Transilvania, n-am pierit în vremurile grele, nu vom pieri acum. Important este să ne ținem trează conștiința noastră creștină și românească.

Întoarceți-vă la casele voastre cu lacrimile de bucurie ale Maicii Domnului, și cu lacrimile voastre de bucurie, că v-ați întâlnit cu ea, și cu adevărurile ei, și duceți aceste lacrimi de bucurie în casele voastre, odată cu binecuvântarea lui Dumnezeu, și odată cu ochii Maicii Domnului, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”