Mucenițe. Monahii. Soții de domnitori. Mame de sfinți. Mărturisitoare.
Cele 16 Sfinte Femei Românce au avut un rol incontestabil în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea spirituală, culturală și filantropică pe care o descoperim nu doar în decursul veacurilor anterioare, ci chiar și în perioada contemporană.
Sfânta Elisabeta Brâncoveanu a construit cel mai mare spital al vremii sale, în perioada 1835-1838, al patrulea ca vechime din București, și care a dăinuit până la dărâmarea sa de către comuniști în anul 1984.
Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu a ctitorit Mănăstirea Surpatele și Biserica Sfântul Nicolae Dintr-o Zi, făcând nenumărate acte de milostenie și ajutând împreună cu soțul ei, Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, la crearea unei perioade de renaștere culturală, artistică și spirituală, care a rămas în istoria noastră sub numele de „stilul brâncovenesc”.
Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (fostă Despina Milița), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a sprijinit ctitorirea Mănăstirii Curtea de Argeș și a Schitului Ostrov, înainte de a intra în monahism. Sfânta Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908-1949), o mare misionară creștină a secolului al XX-lea, a mărturisit cu prețul vieții sale credința creștină în fața regimului comunist ateu, trecând la cele veșnice după ce a fost desfigurată în bătaie...
Exemplele mamelor sfinte care au crescut chipuri bine-cunoscute din Sinaxarul Bisericii noastre ne sunt și ele foarte dragi. Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica; Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna;
Sfânta Olimpia din Fărcașa, mama Sfântului Petroniu Prodromitul și Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv – toate au avut o viață închinată lui Dumnezeu care a hrănit cu exemplul ei și a adus rod bogat prin lucrarea fiilor lor sfinți...
Nu putem uita nici exemplele de misiune în lume – Sfânta Magdalena de la Mălainița sau Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cea care a fost deportată timp de 15 ani în Siberia pentru mărturisirea credinței creștine...
La fel cum nu putem trece cu vederea bucuria jerfitoare și rugăciunea neîncetată a schimonahiilor, precum Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea; Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău;
Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic; Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic sau a monahiilor: Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana și Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi.
Suntem recunoscători pentru marea binecuvântare pe care Dumnezeu ne-a oferit-o prin atâtea exemple de vieți sfinte descoperite și recunoscute în zilele noastre... Toate acestea ne îndeamnă să ne amintim și să împlinim cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Căutaţi pacea cu toţi şi sfinţenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12, 14).
Iar în data de 6 februarie 2026, în ziua proclamării generale a canonizării lor, să știm că avem încă 16 glasuri sfinte care se roagă pentru noi în ceruri... - text scris de părintele Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
