''Să știți că ispitele și încercările asupra Omului au fost în toate vremurile… Acuma, însă, este o amploare a răutăților, din cauza tehnicii pe care o avem noi la dispoziție și pe care nu știm să o folosim…

Este lipsa noastră de rațiune și de stăpânire… Tehnica este bună, frumoasă si ademenitoare, dar, folosită așa cum fac mulți dintre noi, provoacă un mare rău.

Uitați-vă voi la războaie, incendii sau accidente! Când vii tu cu toată dezgolirea aceasta și toată mizeria omului, atunci se ajunge la sminteală. Și e vai de cel la care vine sminteala, asta să știți.''

„Totul este doar dezmat si mizerie tragica”

„Totul este doar dezmat si mizerie tragica!”. „Acesta este si rostul asa-zisei formari si deformari a noastre, a fiintei… Ea are un scop bine determinat si gandit, fiind pusa in spatele nostru fara sa stim de la cine vine.

Noi nu avem progame de educatie si totul este doar de deformare, ce are drept scop numai sa ne distruga viata spirituala… Cand mai putem vedea noi un teatru sau un film frumos, atata timp cat este doar dezmat si mizerie tragica? Se sinucid pe capete tinerii nostri si toate acestea fac parte din cultivarea satanica…

Dar sa va spun eu ca, acum 80 ani, cand a venit radioul in casa taranului roman, acesta a spus de atunci ca a venit Dracu’… Si de aici a plecat totul, de la cele bune la cele mai rele, astfel incat, acum, bietul crestin al nostru se uita la televizor, fie ca e taran, copil sau intelectual si se sminteste”, spune mahnit duhovnicul.

„Toata lumea este nenorocita acum, dar asta nu inseamna ca noi trebuie sa stam si sa asteptam la minti straine… E nevoie sa ne punem mintea la contributie si sa ne dam cu capul de pereti, pentru ca avem la indemana Sfintele Taine Bisericesti: Impartasania, Spovedania, Cununia sau Botezul…

Dar Omul nu se mai spovedeste si, daca o face, vine cu cadana langa el si spune trei lulele… dar asta nu e spovada! Spovada este atunci cand iti iei viata de cand ai aparut tu…

Eu ii vad acum pe copiii nostri ageri, dara sa stiti ca e o mare diferenta intre omul nascut la 1910 si unul de acum… Asa ca, fratiile voastre, tineti bine minte si aratati cum trebuie sa fie tanarul, cum trebuie sa fie batranul si toti acestia sa tina randuielile bisericesti, pentru ca altfel…, de aceea avem atatia handicapati… Si toate acestea vin din neiertarea pacatelor, asta sa stiti”,

„Noi nu avem politicieni”

„Noi trebuie sa traim pentru realizarea binelui celui de langa noi. Daca nu ne punem in postura de a ajuta pe cineva catre calea binelui, atunci nu facem nimic. Ehhh, si daca este sa vorbesc de politicieni, atunci trebuie sa ne obisnuim ca noi nu avem asa ceva. Ca, na’, maine – poimaine mai boteaza un pruncusor si gata, este un mare crestin si un presedinte bun… Dar, daca este sa-l intrebam cate milioane are dincolo de hotare, la tescherea, sa-l fereasca Dumnezeu cand va merge la Judecata Lui! Ca aici, pe lumea asta, mai fura el cateva voturi, mai da un kil de ulei, o varza sau o ceapa…”, mai arata Iustin Parvu.

Fragment din Reportaj în inima lui Dumnezeu, Părintele Iustin Pârvu: „Vai de cel la care vine sminteala”, Bună Ziua Iași.

Citește și articolul - Pr. Iustin Pârvu: Mântuirea este doar în Biserică şi nu în afara ei sau în vreo altă pseudo-biserică. Singura Biserică adevărată rămâne Biserica Ortodoxă - argumente

Părinte, în unele din interviurile cu sfinția voastră, cuprinse în cartea „Semnele vremii, 7 întâlniri cu Părintele Iustin Pârvu”, vi se adresează o întrebare despre posibila mântuire a neortodocşilor.

Din răspunsul din acea carte, nu reiese o opinie limpede. Şi pentru a nu se crea tulburare şi sminteală în rândul celor ce vă citesc, vă rugăm să ne precizați părerea sfinției voastre.

''Eu nu îmi amintesc să fi spus aşa ceva, dar poate era într-un anume context. Sau datorită oboselii e posibil să se mai strecoare unele greşeli sau lipsuri, de aceea atunci când apare o carte, ea trebuie bine cercetată înainte.

Pe mine nu m-a consultat nimeni, că aş fi putut rectifica. Dar poziția mea referitoare la această problemă am zis-o în nenumărate rânduri. Nu mai reprezintă un secret pentru nimeni. Mântuitorul spune limpede:

„De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăția lui Dumnezeu (Ioan 3:5).

Eu nu pot să mă fac judecător în locul lui Dumnezeu, nu e în competența mea să spun cine se mântuieşte sau nu, avem însă o rânduială stabilită de Sf. Părinți şi nişte sfinte canoane. Nu putem să spunem noi altfel decât sfintele canoane. Pentru că aşa se face sminteală.

Cădem sub anatema Bisericii dacă îndrăznim din voia noastră să adăugăm la cele stabilite prin sinoadele Bisericii o iotă, sau să scoatem ceva. Eu am spus-o şi o repet: Trebuie să mărturisim Adevărul şi Ortodoxia după învățătura Cuviosului Părinte Iustin Popovici, ca să ne putem mântui în aceste vremuri, când ecumenismul vrea să distrugă Singurul Adevăr Ortodox.

Sfântul Iustin spunea: „Ecumenismul e numele de obşte pentru toate pseudo-creştinismele, pentru pseudo-bisericile Europei apusene.

„Fără să ținem seama de calea Apostolilor şi Sfinților Părinți, fără a urma Apostolilor şi Sfinților Părinți după Acela care este singurul şi adevăratul Dumnezeu în toate lumile, şi fără de închinarea înaintea singurului, şi adevăratului, şi veşnic viului Dumnezeu, a Dumnezeu-Omului şi Mântuitorului Hristos, este neîndoielnic că omul se va afunda în marea moartă a civilizatelor închinări europene la idoli, şi, în locul viului şi adevăratului Dumnezeu, se va închina idolilor mincinoşi ai veacului acestuia, întru care nu este mântuire, nici înviere, nici în-dumnezeire pentru ființa cea nenorocită care se cheamă om”.

Mântuirea este aşadar doar în Biserică, şi nu în afara ei sau în vreo altă pseudo-biserică. Singura Biserică adevărată rămâne Biserica Ortodoxă. Faptele bune ale neortodocşilor pot să îi ajute să cunoască Adevărul ortodox, dar nu sunt suficiente spre mântuire.

Fără Botezul în numele Sfintei Treimi, a unei Treimi mărturisite în Crezul ortodox, şi nu cel rătăcit, catolic, nu este mântuire. Dar este vreme de pocăință pentru fiecare şi îi aşteptăm cu brațele deschise către Sfânta Ortodoxie pe toți cei rătăciți pe cale.

Aşa cum cântăm şi la taina călugăriei: „Brațele părinteşti, sârguieşte de le deschide mie, că în desfrânări am cheltuit viața mea, spre bogăția cea necheltuită a îndurărilor Tale, căutând acum Mântuitorule, nu trece cu vederea inima mea cea sărăcită pentru că Ţie, Doamne, cu umilință strig: greşit-am, Părinte, la cer şi înaintea Ta”.

Aceasta este poziția poporului nostru. Este un popor „călugărit”, care se roagă neîncetat la Dumnezeu: Părinte, am greşit la cer şi înaintea Ta: primeşte-ne şi pe noi ca pe o jertfă curată înaintea sfințirii şi a preamăririi Tale. Amin!''.

Fragment din interviul „Părintele Justin Pârvu: Acum a venit vremea să ne mântuim pe furiş”, aparut în revista ATITUDINI nr. 18.