''Recent, un actor talentat, inspirat mai ales în rolurile pășuniste, și specializat mai nou în religie, ascultat de sfertodocți cu sfințenie, a debitat niște erezii periculoase la o televiziune ortodoxă, în prezența unui prezentator neștiutor, ca să eufemizez.
E un trend astăzi să amesteci sincretic creștinism, ezoterism, orientalisme de ferentari, glosolalie de chioșc, Steiner și ocultism, yoga și păgânism și s-o faci pe-a deșteptul, deși puți de prost. Nu e ceva nou.
Mai grav este faptul că se atentează la divinitatea Mântuitorului Iisus Hristos, un demers arian care încearcă să-L transforme în ideal, erou, om deplin, model moral, dar Îi neagă dumnezeirea, și implicit mântuirea lumii.
Cea mai mare noutate a istoriei, Întruparea lui Dumnezeu, e și cea mai mare rană a dracilor, durerea supremă a iadului, nimicnicia morții, ridicolul răului. Arie, un preot alexandrin, raționalist, găunos și gnostic, a iterat această monstruozitate: Iisus n-a fost Dumnezeu adevărat.
De aici inutilitatea demersului Lui salvator, absența mântuirii și domnia răului. Toate ereziile sunt de fapt niște arianisme mascate. Ebionismul spunea că Iisus era doar un evreu reformator. Apolinarismul îl lipsea pe Iisus de umanitate deplină și Dumnezeire deplină.
Dochetismul îl considera un spectru fără materialitate. Monofizismul îi înghițea umanitatea în divinitate. Monotelismul îi lua voința umană. Catolicismul îl alungă in cer și îi pune un înlocuitor imperialist penibil.
Protestantismul îi neagă prezența în istorie, îi desființează Tradiția Duhului, îi anulează preoția și omoară libertatea omului.
Sectele desființează unirea omului cu Dumnezeu în Biserică în favoarea unei devoțiuni individualiste și unei mântuiri obligatorii obținute prin acceptare fără schimbare și prin zeciuială.
Arianismul e mama ereziilor, urletul mai asurzitor decât cerurile al satanei care a pierdut încuietorile iadului prin Hristos Dumnezeu și Om, înviat din morți. De aceea orice inept cu ifose ezoterice, care pune la îndoială dogma revelată a Dumnezeirii și Umanității depline a lui Hristos este de la diavolul.
Cei care l-au ascultat și aprobat trebuie să se spovedească, să primească un canon de pocăință, să cerceteze adevărul creștinismului, căci nu sunt departe de apostazie. Adică de lepădare de Dumnezeu și de parteneriat veșnic cu demonul. Cam atât.'', a scris părintele Ioan Istrati, pe pagina sa de Facebook.
'Neo-ortodoxia
Pentru edificarea noii ordini mondiale globaliste, trebuie dat afară Dumnezeu din creație. Pe diavol îl arde cumplit prezența lui Dumnezeu și a oamenilor Lui.
Biserica Ortodoxă e singurul spin în fața noului antihrist, căci propovăduiește familia, credința, viața, nașterea de prunci, fecioria, abstinența, virtutea, trezvia, moralitatea, umanitatea, viața veșnică.
Globalismul vrea exact opusul: concubinajul, necredința, sincretismul, avortul, moartea, păcatul legiferat, desfrânarea, patima, somnolența tâmpă, transumansmul, imoralitatea, iadul.
E un război pe viață și pe moarte pentru sufletele oamenilor, anesteziate cu placere, comoditate, abundență, pentru a fi ucise veșnic de demonul mâncător de oameni.
Pentru clădirea acestei anomalii antihristice, profeții noii ordini au nevoie de o neo-ortodoxie: sincretică, universalistă, ecumenistă, diversă, tolerantă, globalistă. Trebuie eradicate dogmele, conștiința păcatului, a demonului, vina, pedeapsa, responsabilitatea ptr moarte, noțiunea de crimă.
Statele infernale au nevoie de popi docili, benevolenți, ritualiști, inclusivi, toleranți cu mizeria, filosofarzi ai nimicului, gongorici aliturgici, judecători aspri ai Jertfei, vrăjmași ai ascezei, cu dispreț față de canoane, zâmbitori, obsedați de fațadă, atârnați politic prin donații.
Spovedania e o suliţă înfiptă în inima păcatului. Trebuie terfelită, înlocuită cu surogate, compromisă prin popi pofticioși, edulcorată, extirpată de lacrimi și de durerea uciderii aproapelui.
Împărtășania e uciderea morții veșnice prin Sângele lui Dumnezeu. Ea trebuie amânată, dată în lingurițe de plastic care se aruncă, golită de sens, compromisă de frică cretină de virusuri, decăzută la statutul de simbol, ca la "frații" protestanți.
Botezul e intrarea în Împărăția lui Dumnezeu. El trebuie descărnat de scufundare, împopoțonat cu ursuleți, vociferat și acoperit de mieunat de minijoupe, ori respins de-a binelea de idolatrii raționalismului găunos.
Cununia ca unire în Dumnezeu între bărbat și femeie prin iubire născătoare de prunci trebuie parazitată de uniuni ssodomice, de perversiune ființială, de surogate pătimașe, de obsesia transformării ființei umane în organ se*ual.
Preoția ca legătură de Sânge cu Dumnezeu în Taine trebuie terfelită, atacată mereu, ridiculizată, lipită de obsesia banilor, omorâtă prin defăimare și lipsă de vocație.
Monahismul ca jurământ al Evangheliei trebuie eradicat, umplut cu venetici fără vocație, decapitat de elite duhovnicești, golit de duhovnici mari, nu mai zic... Să rămânem până la moarte în vechea Ortodoxie. - pr. Ioan Istrati.
