De Ziua Naţională a României, vineri, 1 decembrie 2023, după Sfânta Liturghie, în catedralele eparhiale, bisericile parohiale şi mânăstirești din ţară şi străinătate va fi oficiată slujba de mulţumire pentru libertatea şi unitatea neamului românesc, precum şi de cinstire a eroilor care au înfăptuit Marea Unire naţională a românilor în anul 1918, autentice personalități morale, politice și culturale.
Reamintim că pentru a cinsti memoria eroilor români a fost edificată şi Catedrala Națională din București, cu hramurile Înălțarea Domnului – Ziua eroilor şi Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul spiritual al României.
La Catedrala Patriarhală, slujba de Te Deum va fi săvârșită începând cu ora 12.00, transmite Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
Ziua Națională a României este un simbol al unității de neam și de credință
1 decembrie este Ziua Naţională a României. Această zi marchează unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, în anul 1918, și reprezintă un simbol al unității de neam și de credință.
Data de 1 decembrie a fost adoptată ca Zi națională în anul 1990 și reprezintă evenimentul principal din istoria României, atunci când Marea Adunare de la Alba-Iulia a adoptat o rezoluţie prin care atesta unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România. Legea Unirii a fost ratificată ulterior prin decret de lege, în 11 decembrie 1918 de regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedința din 29 decembrie 1919.
Proiectul Unirii a fost susținut cu dăruire de Biserica Ortodoxă Română, care a constituit un liant atât prin promovarea unității cât și prin fapte concrete sprijinind actele eroice care au dus la realizarea acestui ideal.
„Realizarea marilor idealuri ale unității şi demnității naționale ale românilor, cum a fost şi Marea Unire de la 1918, au fost posibile şi prin contribuția deosebită a Bisericii Ortodoxe Române”, a specificat în repetate rânduri Părintele Patriarh Daniel, într-un cuvânt din 2020.
„Prin rugăciune, prin cuvânt rostit, prin cărți tipărite, prin prezența personală şi fapta concretă a slujitorilor ei, Biserica a fost activă în lucrarea de unire a poporului român într-un stat român unitar”.
Idealul de unire a fost sprijinit în Biserică nu doar la nivel de instituție, ci și prin implicarea concretă a credincioșilor:
„Biserica s-a implicat în realizarea acestui ideal prin ierarhi cărturari, preoţi şi diaconi patrioţi, profesori de teologie şi studenți în teologie, aceștia având talent oratoric, putere de convingere şi de mobilizare, dar şi prin călugări sau călugărițe care au îngrijit soldații răniți, prin mănăstiri şi parohii care au organizat colecte de bani şi de alimente, toţi împreună încurajând moral şi ajutând material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate națională”, a subliniat Patriarhul Daniel.
Astăzi, „toți cetățenii României, toate instituțiile statului şi toate cultele religioase avem datoria să păstrăm şi să cultivăm darul unității naţionale ca fiind un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești şi multe eforturi spirituale şi materiale, spre binele României şi bucuria românilor de pretutindeni”.
