Procesiunea „Calea Sfinților” - Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou 2023
Procesiunea Calea Sfinţilor cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie, s-a desfășurat astăzi, în București, astfel:
– prima coloană a plecat de la Catedrala Patriarhală cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și ale Sfântului Ierarh Nectarie, pe traseul: Catedrala Patriarhală – Str. Patriarhiei – Bdul. Regina Maria – baza Dealului Patriarhiei (Piața Unirii);
– a doua coloană a plecat de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon” -Nou cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, pe traseul: Str. Bibescu Vodă, baza Dealului Patriarhiei (Piața Unirii).
– ambele coloane s-au întâlnit, la baza Dealului Patriarhiei, cu delegaţia din Grecia purtând Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Panagia Soumela şi racla cu moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, şi au urcat, în procesiune, spre Catedrala Patriarhală.
La ora 13.00, la Catedrala Patriarhală, a avut loc primirea Sfintelor Moaște de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Altarul Mare de Vară.
Sfântul Dimitrie cel Nou este prăznuit pe data de 27 octombrie.
VIDEO
Sfânta Icoană şi Sfintele Moaşte au fost apoi depuse spre închinare în Baldachinul Sfinților de pe Colina Patriarhiei pentru a fi cinstite de pelerini.
DE CE SFÂNTUL DIMITRIE CEL NOU ESTE OCROTITORUL BUCUREȘTILOR?
De-a lungul anilor, sfântul și-a arătat de multe ori grija față de locuitorii orașului. În 1814, în timpul ciumei lui Caragea – numită astfel după domnitorul care se afla la conducerea țării – a avut loc (la cererea domnitorului) o procesiune cu sfintele moaște. Din acea zi, ciuma a încetat să mai facă victime.
Apoi, în 1827, în vremea domnitorului Grigore Ghica, racla cu moaște a fost purtată din nou prin oraș. De această dată, localnicii l-au rugat pe sfânt să înceteze seceta ce se abătuse asupra lor și foametea care îi amenința.
„După ce au ocolit câteva străzi, scrie un martor ocular în memoriile sale, când sosiră în capul Podului Mogoșoaiei, începu să plouă. Vodă și boierii și norodul care erau după Sfânt fură udați până la piele. Și ploaia a ținut trei zile, cu mici întreruperi.”
După doar patru ani de la acest moment, holera a lovit capitala. Atunci, generalul Pavel Kiseleff, președintele Divanului, a hotărât să-i ceară ajutor Sfântului Dimitrie. O nouă procesiune s-a desfășurat în 15 septembrie, după care numărul morților de holeră a început să scadă.
Alte minuni ale Sf. Dimitrie cel Nou
În timpul Războiului de Independenţă din anul 1877, un colonel bătrân din Bucureşti avea şapte feciori care au fost duşi pe câmpul de luptă.
Tatăl lor, fiind credincios, s-a rugat cu lacrimi la moaştele Sfântului Dimitrie să-i scape feciorii cu viaţă din război. Apoi a scris pe o hârtie numele lor şi a aşezat-o în taină sub capul sfântului. După terminarea războiului, cu rugăciunile făcătorului de minuni Dimitrie, toţi cei şapte feciori s-au întors sănătoşi la casele lor.
În timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial, câţiva bulgari cu o maşină au furat moaştele Sfântului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucureşti, cu scopul să le ducă peste Dunăre, în ţara lor.
Dar sfântul n-a voit să părăsească România. De aceea, toată noaptea bulgarii, prin minune, au înconjurat străzile capitalei, dar n-au nimerit şoseaua care duce la Giurgiu, ca să treacă Dunărea. Dimineaţă au fost prinşi, iar sfintele moaşte au fost aduse în catedrală.
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, pp. 66-68/ Doxologia