Preotul Dan Damaschin a scris un text elocvent, de luat aminte, având în vedere pericolul Halloween-ului.
''UNDE SUNT SFINȚII CÂND ÎNTUNERICUL DEVINE SĂRBĂTOARE?
Iubiților, se încheie luna octombrie și, odată cu ea, pentru mulți vine și Halloween-ul, devenit în vremurile noastre un adevărat spectacol al măștilor, al fricii și al întunericului.
Vedem peste tot dovleci sculptați, schelete, costume înfricoșătoare și tot felul de imagini care transformă moartea și grotescul într-o formă de distracție.
Iar eu mă aflu chiar în centrul Dublinului, într-un loc care parcă spune, fără cuvinte, ceva despre felul în care lumea de astăzi își pierde încet simțul pentru ceea ce este sfânt.
În fața mea este o fostă biserică, un loc în care, odinioară, oamenii veneau cu capul plecat, aprindeau o lumânare, își făceau semnul Sfintei Cruci și Îl căutau pe Dumnezeu.
Astăzi, același loc este bar și club. Unde altădată era rugăciune, acum este zgomot. Unde altădată era tăcere, acum este petrecere. Unde altădată oamenii veneau cu dor după Dumnezeu, astăzi vin pentru câteva ore de distracție. Și atunci nu pot să nu mă întreb: cum ajunge un loc sfânt să-și piardă rostul?
Cum ajungem noi, oamenii, să ne obișnuim atât de mult cu întunericul, încât să nu-l mai vedem ca pe ceva care ne îndepărtează de lumină? Și, mai ales: unde sunt sfinții în toată povestea aceasta? Unde este setea după Dumnezeu?
Poate că problema nu începe atunci când o biserică devine bar, ci începe mult mai devreme. În ziua în care noi nu mai intrăm în ea, în ziua în care viețile sfinților încep să ni se pară plictisitoare, iar măștile, scheletele și întunericul ni se par interesante.
Și tocmai aici cred că trebuie să ne gândim puțin la Halloween. Nu doar la un dovleac, costum sau doar la o petrecere de câteva ore, ci la ce așezăm, încet-încet, în sufletul copiilor noștri.
Dacă îi învățăm să admire monștri, să se costumeze în demoni și să transforme moartea într-o joacă, atunci să avem grijă să nu uităm să le vorbim și despre cei care au biruit cu adevărat frica și moartea: despre sfinți.
Să le vorbim despre Sfântul Gheorghe, Sfântul Dimitrie, Sfânta Parascheva, Sfântul Nicolae, despre oamenii care n-au avut nevoie de măști ca să fie curajoși, pentru că L-au avut pe Hristos.
Să le spunem copiilor noștri că există și o altă lume decât cea a fricii. O lume a luminii, a rugăciunii, a bunătății, a sfințeniei. Pentru că, dacă noi nu le vorbim despre sfinți, lumea le va pune înainte alte personaje.
Și dacă noi nu-i învățăm ce este sfânt, într-o zi s-ar putea ca ei să privească o biserică și să nu mai vadă în ea decât o clădire bună pentru încă un bar, un club sau o petrecere.
Așadar, când în jurul nostru Halloween-ul umple vitrinele, școlile și străzile cu măști și întuneric, noi să nu uităm să umplem inimile copiilor noștri cu lumină. Doamne, păzește-i pe copiii noștri și ține-i aproape de lumina ta!''
VIDEO
