Hristos a Înviat!

ABC Ortodox vă urează ca Lumina Învierii Domnului nostru Iisus Hristos să vă fie călăuzitoare pe tot parcursul anului și precum spunea părintele Iustin Pârvu fie ''ca acest Paști pe care îl sărbătorim și anul acesta, prin mila Domnului, să fie un îndemn spre trezirea noastră din mormântul tăcerii și al lașității și învierea noastră în duhul martirilor și al sfinților închisorilor comuniste. Hristos sa invieze bland si frumos in inimile noastre, ca ziua aceasta mare a Invierii Domnului sa fie si spre Invierea neamului nostru" Pr. Iustin Pârvu.

"Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi pe pământ ne învredniceşte cu inima curată să Te slăvim."

Pr. Iustin Pârvu:

„Nu poți să simți bucuria și Învierea cu adevărat, dacă nu ai suferit mai înainte.

Nu e de ajuns să sacrifici ouăle de Paști ca să fii un bun creștin, ci e nevoie să te mai sacrifici oleacă și pe tine. Unde s-a mai pomenit creștinism fără jertfă, fără prigonire? Acela nu e creștinism. Noi mâncăm ouăle și Paștile și cu asta ne-am achitat! Nu, dragul meu! Toate trebuie să le trecem printr-o suferință și printr-un moment greu care au născut aceste tradiții și obiceiuri, fără de care faptele noastre așa-zis bune nu ar fi existat. Imediat trebuie să ne gândim că alături de oul roș este și Crucea îndată a Mântuitorului Iisus Hristos.

Alături de pasca pe care ne-o face bunica în covățica ei acolo și împletește sfânta cruce în mijlocul ei, acolo este prezentă și durerea mucenicilor, cuvioșilor, a pustnicilor, a drep­ților care s-au nevoit în vederea acestei Răstigniri. Să ne alăturăm și zbuciumului sufletesc al Mântuitorului pe Cruce, că altfel n-ar fi fost Învierea.

Ultimele ore ale Mântuitorului pe Cruce au fost cele mai grele mo­men­te… până la Săvârșitu-s-a... Ei bine, noi trebuie să trăim toate aceste implicații ale sărbătorii, nu numai în parte, ca să putem avea cu adevărat și bucuria Învierii Domnului. Că posturile, rugăciunile, nevoințele noastre sunt mijloace ca să ajungem la biruința Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

Creștinul ortodox este împăratul cerului și al pământului și când te fericește Dumnezeu cu o astfel de simțire a veacului viitor, nu mai ai nevoie de nici o școală, de nici o pregătire, de nici o grijă, ci singura grijă aceasta este: să-L ai mereu pe Hristos înviat în inima ta. Asta înseamnă biruința, biruința pas cu pas. (...)

Doresc tuturor creștinilor români ca să câștige ha­rul și mângâierea Mântuitorului Iisus Hristos, care pen­tru a noastră mântuire S-a jertfit și a înviat a treia zi din mormânt și Îl rugăm să ia aminte și acum spre dezrobirea noastră sufletească din patimile în care ne-am afundat, să ne lămurească precum aurul în topitoare, în vâltoarea necazuri­lor, a sărăciei de azi.

Să dea Dumnezeu ca Patimile Domnului și suferințele și persecuțiile neamului nostru să ne dea tăria să înfrun­tăm necazurile acestor vremuri, ca să putem rămâne așa cum ne-am născut în Tradiția noastră ortodoxă și să nu ne rătăcească nimeni cu învățături străine de duhul evanghelic.

Să ne învrednicească Domnul de bucuria aceasta a mărturisirii, așa cum au mărturisit Piteștiul, Gherla, Aiudul, toți martirii neamului nostru. Vedeți totuși, pe noi, în închisoare, comunismul ne-a învățat smerenia, să fim creștini, să ne dăruim. Ne-a învățat smerenia, școala cea mai înaltă. Astfel de vremuri grele or să ne aducă smerenia, care este învierea noastră sufle­tească. Prin mândria satanică a comuniștilor, noi de fapt am câștigat daruri duhovnicești de la Hristos. Așa să aveți și voi parte de Învierea lui Hristos în inimile voastre.

Fie ca acest Paști pe care îl sărbătorim și anul acesta, prin mila Domnului, să fie un îndemn spre trezirea noastră din mormântul tăcerii și al lașității și învierea noastră în duhul martirilor și al sfinților închisorilor comuniste. Hris­tos a înviat!

Hristos să învieze blând și frumos în inimile noastre, ca ziua aceasta mare a Învierii Domnului să fie și spre în­vierea neamului nostru!” -Preluat din Ne vorbește Părintele Justin, vol. I, Atitudini

Cititi si un Editorial scris de MIHAI EMINESCU de Sfintele Paști - TIMPUL, V, nr. 92, 25 aprilie 1880, p.1 Editorial, București, 24 aprilie/6 mai 1880. Sursa Activenews.ro: ''Sfintele Paști ne-au venit cu ploaie noaptea și cu senin ziua, adecă tocmai cum le venea mai bine la-ndemînă oamenilor. Ce-o fi socotit Dumnezeu sfîntul, în neadîncita sa înțelepciune, după iarna grea și seceta lungă, nu putem pătrunde cu mintea noastră;

Destul numai că nopțile mai cu seamă au căzut ploi binefăcătoare, atît de repede sorbite de pămîntul însetat încît a doua zi și celor ce aveau chef de sărbătoare și bucurie de joc nu le părea rău, căci pămîntul era tot uscat.

Daca razimul nostru ar fi industria, ne-ar păsa și nu prea de vreme bună ori rea, căci țări depărtate ne-ar trimite grîul lor în schimbul mărfurilor noastre. Pentru noi însă – avizați, putem zice, aproape esclusiv la producțiunea agricolă – nourii cerului, vînturile și preste tot schimbările din aerul atmosferic au o însemnătate cu mult mai mare decît pentru alte popoare.

Dacă n-o ploua – ferească Dumnezeu – de unde hrănim breasla patrioților reversibili și prăvăliile de principii? S-ar usca Pătărlăgenii și Costineștii, spre paguba mare a patriotismului, pe cînd – dacă plouă – cîtă schimbare!

Grîul leagă floarea-n spic, iar patrioții dezleagă limbile spre a numi reacțiunea trădătoare și înțeleasă cu străinii, iar reacțiunea, învechită în zilele rele precum se știe, privește zîmbind semănăturile și ascultă zîmbind acuzările patrioților, zicîndu-și cu gîndul:

„A umplut Dumnezeu lumea cu ce-a putut, și dac-ar crește mintea pe toate cărările, ar paște-o și… liberalii; dar așa mai lasă-i să și vorbească, că doar n-au intrat zilele-n sac și s-o alege el într-un tîrziu grîul din neghină”.