Calendar Ortodox 28 ianuarie: Sf. Cuv. Efrem Sirul, Isaac Sirul, Paladie şi Iacob Sihastrul; Duminica a 14-a după Rusalii
Citate ale Sfântului Isac Sirul
"Calea lui Dumnezeu este o cruce zilnică. Nimeni deci nu s-a suit la cer fără osteneală."
Tot lucrul care are întru sine smerenie, este cu bună cuviinţă. Pentru că îndeletnicirea cea netrupească a minţii, cu povaţa înţelegerii Sfintelor Scripturi, spre setea de Dumnezeu, pune gard înlăuntru, între suflet şi gândurile de viclenie, şi păstrează în suflet amintirea bunătăţilor viitoare, ca să nu se lenevească mintea în negrija ei, şi, în locul celor mai bune, să se încurce cu lucrurile lumeşti. Fiindcă din acestea curând se răceşte fierbinţeala mişcărilor celor minunate ale minţii, şi cade sufletul în dorinţe zadarnice şi fără rost. Iară slava să fie a Dumnezeului nostru în veci. AMIN.
"Dumnezeu Se uită mai degrabă la dorinţa voinţei să vadă în ce anume îşi găseşte omul plăcerea. Aşa că dorinţa unui suflet îi este de ajuns chiar şi fără fapte, dacă săvârşirea lor e cu neputinţă"
"Cel ce a aflat dragostea Îl mănâncă pe Hristos; Îl mănâncă pe Hristos în fiecare zi şi ceas şi se face prin aceasta nemuritor."
"Cel ce gândește la Dumnezeu cinstește pe orice om, află ajutor de la orice om prin voința ascunsă a lui Dumnezeu. Și cel ce apără pe cel asuprit are pe Dumnezeu de partea sa. Iar cel ce întinde brațul său spre ajutorul aproapelui primește brațul lui Dumnezeu în ajutorul său."
"Sprijină cu cuvântul pe cei întristați, și te va sprijini Dreapta care poartă toate."
"De ai ceva mai mult decât ce este de trebuință zilei, împarte săracilor, și apoi vino și adu cu îndrăzneală rugăciunile tale."
"Nimic nu poate apropia inima mea așa de mult de Dumnezeu, ca milostenia."
"La oameni e cinstită bogăția, iar la Dumnezeu e vrednic de cinste un suflet smerit.
"Nu există păcat de neiertat în afară de păcatul nepocăit"
"Osteneala tinereții este odihna bătrâneții."
"Când faci un dar, veselia feței tale să fie mai maee decât înșuși darul."
"Nimeni nu s-a suit la cer cu răsfățul."
"Când te afli la lărgime să nu te bucuri, iar cînd te afli în necazuri, să nu te întristezi, şi să nu le socoteşti pe acestea ca străine de calea lui Dumnezeu. Căci pe calea Lui se umblă din veac şi din neam în neam prin cruce şi moarte."
"Fără îndoială, Dumnezeu îngăduie adeseori ca cei virtuoşi să fie ispitiţi de acestea şi lasă ca ispitele să se ridice împotriva lor în orice loc. Căci îi loveşte în trupul lor, ca pe Iov, şi-i aduce la sărăcie şi la depărtarea oamenilor de ei şi-i loveşte în cele ce le-au dobîndit. Dar de sufletul lor nu se apropie vătămarea."
"Adevărat este cuvîntul Domnului, pe care l-a spus, că nu poate cineva dobîndi dragostea de Dumnezeu odată cu poftirea lumii, nici nu e cu putinţă să dobîndească părtăşia de Dumnezeu împreună cu părtăşia de lume, nici să aibă grija lui Dumnezeu împreună cu grija lumii: Căci cînd părăsim cele ale lui Dumnezeu pentru slava deşartă, sau de multe ori pentru trebuinţa trupului, mulţi dintre noi se apleacă spre celelalte."
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul
Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. (o metanie)
Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău. (o metanie)
Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. (o metanie)
Și după rugăciunea aceasta, se zic aceste patru stihuri, iarăși în trei stări, cu 12 închinăciuni:
Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului. (o închinăciune)
Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul. (o închinăciune)
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mântuiește-mă. (o închinăciune)
Fără de număr am greșit, Doamne, iartă-mă. (o închinăciune)
Și pe urmă, iarăși rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, toată, cu două închinăciuni, și la sfârșit cu o metanie mare: Doamne și Stăpânul vieții mele…
Citate ale Sf. Efrem Sirul
"Fătul Fiului se plămădea în pântec, și El însuși plăsmuia pruncii în pântecele maicii lor."
"Locuia în pântecele Maicii Sale, și în pântecul Său locuiau toate făpturile. Trupul Său se alcătuia în pântece, și putere Sa alcătuia toate mădularele. "
"Laudă Glasului Care S-a făcut trup și Cuvântului Celui Preaînalt Care S-a făcut carne. L-au auzit urechile, L-au văzut ochii, L-au pipăit mâinile și L-a mâncat gura."
"Cât de neastâmpărat ești, Pruncule, Care Te reverși tuturor. Oricui Te întâlnește îi surâzi, oricui Te vede îi zorești în întâmpinarea cu bucurie. În iubirea Ta Te asemeni unuia care flămânzește după oameni."
"[Pruncule] Nu faci nicio deosebire între părinții Tăi și străini, între cea care Te-a născut și slujnice, între cea care Te-a alăptat și femeile desfrânate. E aceasta năvala sau iubirea Ta, Atoateiubitorule?"
"Vino și odihnește-Te în tăcere în sânul maicii Tale, Fiule al Celui Preaînalt! Neastâmpărul nu se cuvine fiilor de împărați. Tu ești fiul lui David și fiul Mariei, care și-a păstrat frumusețea în cămara ei."
"Pocăința este scara care ne urcă de unde am căzut"
"Nu locul îl mântuiește pe om, ci libera lui voie. Adam, strămoșul nostru, a căzut chiar din rai, iar dreptul Lot s-a păzit chiar în Sodoma"
"Lauda creştinilor este primirea străinilor şi milostivirea. Lauda şi mântuirea creştinilor este că, totdeauna, la masa lor, săracii şi sărmanii şi străinii să mănânce împreună cu ei, că din casa lor Hristos niciodată nu va lipsi. "
"A nu ști Scriptura e un neajuns pentru om, dar cel ce o cunoaște și o neglijează are un îndoit neajuns."
"Orice patimă e mai ușor s-o învingi de la prima ei apariție, decât atunci când ea se va împuternici, se va transforma în deprindere și te va stăpâni ca o a doua natură."
"Rugăciunile care, ridicându-se către Dumnezeu, nu au dragoste într-însele, rămân după ușă (nu ajung la Dumnezeu, nu sunt ascultate de El), pentru că numai dragostea deschide ușile rugăciunii."
"Adevărata dragoste de aproapele nu numai că nu dă pe față neajunsurile aproapelui său, ci, dimpotrivă, se străduie, pe cât e cu putință, să le ascundă sub acoperământul său din fața ochilor tuturor oamenilor."
"Chiar dacă spui ceva rău numai în glumă despre aproapele, nu cu o reală inteție de a-i face rău prin aceasta, poți să-i vatămi puternic cinstea."
"Pe cel ce a suferit o cădere e bine să-l ridicăm în picioare, iar nu să-l luăm în râs."
"Astfel, este înfrânarea limbii: A nu vorbi cuvinte multe şi deşarte, a ţine limba şi a nu grăi de rău, a nu ocărî, a nu blestema, a nu vorbi cele ce nu se cuvin, a ţine limba şi a nu cleveti, a nu prihăni pe fratele, a nu descoperi taine, a nu cugeta cele ce nu sunt ale sale."