Prima săptămână a Postului Mare se deosebeşte printr-o stricteţe deosebită, iar Sfintele Slujbe sunt mai lungi. În primele patru zile (luni, marţi, miercuri, joi) la Vecernia mare se citeşte canonul Sf. Andrei Cretanul cu rugăciunile la stihul „Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă”.

În vinerea primei săptămâni a Postului Mare, la Liturghie, după rugăciunea amvonului, are loc sfinţirea colivei, adică a grâului fiert cu miere, în amintirea Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, care le-a venit cândva în ajutor creştinilor pentru păstrarea postului şi neîntinarea cu mâncăruri închinate idolilor.

În anul 362, împăratul Bizanţului Iulian Apostatul a dat ordin secret ca în oraşul Antiohia toate produsele alimentare din vânzare să fie stropite cu sângele animalelor jertfite idolilor. Însă Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron, ars pe rug la anul 306 pentru mărturisirea credinţei creştine, s-a arătat episcopului Antiohiei Eudoxie, descoperindu-i porunca secretă a lui Iulian şi sfătuindu-l ca creştinii în acea săptămână să nu cumpere nimic la piaţă şi să guste doar colivă.

Duminica Ortodoxiei. Triumful Ortodoxiei asupra iconoclaștilor

În prima Duminică a Postului Mare se celebrează „triumful Ortodoxiei” sau „Duminica Ortodoxiei”, stabilită în vremea împărătesei Teodora în anul 842 în memoria restabilirii cultului cinstirii Sfintelor icoane.

La sfârşitul Liturghiei, slujitorii Bisericii săvârşesc cântări de rugăciune în mijlocul bisericii, în faţa icoanelor Mântuitorului şi preasfintei Născătoare de Dumnezeu, rugându-se Domnului pentru întărirea credinţei dreptmăritorilor creştini şi îndreptarea pe calea adevărului a tuturor celor îndepărtaţi de Biserică.

La sfârşit, diaconul citeşte cu glas tare Simbolul Credinţei şi rosteşte anatema excomunicării de la Biserică a tuturor celor ce îndrăznesc să schimonosească adevărurile credinţei ortodoxe, apoi „veşnica pomenire” a celor care s-au săvârşit întru apărarea credinţei ortodoxe, şi „mulţi ani trăiască” celor în viaţă.

Viața pe scurt - Sfânta Teodora împărăteasa, despre cum a restabilit cultul Sfintelor Icoane

Sfânta Teodora împărăteasa s-a născut în jurul anilor 810-815 în orașul Elissa din Paflagonia (o regiune din nordul Asiei Mici), din părinți creștini. Era înzestrată de Dumnezeu cu istețime și aleasă frumusețe. Pe mama Sfintei Teodora o chema Teoctista, iar pe tatăl său, care avea funcția de amiral în flota imperială, îl chema Marin. Teodora a mai avut doi frați și trei surori.

Fiind înzestrată cu o frumusețe deosebită, ea a fost remarcată și aleasă de trimișii noului împărat Teofil (829-842) fiind aleasă drept soție a împăratului pentru răspunsul primit la darul făcut de acesta.

Împăratul dăruise un măr fiecărei din cele șapte fete alese de trimișii lui spre căsătoria sa. Chemate la palat a doua zi și întrebate ce au făcut cu mărul primit, cele șase au răspuns că l-au mâncat, în vreme ce Sfânta Teodora a adus cu sine două mere, grăind: "Mărul cel dintâi, talantul pe care Dumnezeu l-a sădit în mine, ți-l înapoiez neatins: este fecioria mea. Cel de-al doilea, asemenea dinarilor, este fiul pe care ți-l voi dărui".

Sfânta Teodora devine împărăteasă a imperiului Bizantin prin căsătoria cu împăratul Teofil

Sfânta Teodora devine împărăteasă a imperiului Bizantin Se căsătorește cu împăratul Teofil pe 4 mai 830. Au avut șapte copii: cinci fete și doi băieți. Pentru că Teodora aducea cinstire sfintelor icoane, iar Teofil era împotrivă cinstirii lor, apar neînțelegerile intre ei.

Împăratul Teofil va emite două edicte împotriva cinstitorilor sfintelor icoane, primul în anul 831 și al doilea în anul 838...

În această perioadă, împăratul Teofil va emite două edicte împotriva cinstitorilor sfintelor icoane, primul în anul 831 și al doilea în anul 838, care aveau menirea de a distruge icoanele și de a-i pedepsi aspru pe iubitorii acestora.

Îl numește patriarh de Constantinopol pe Ioan Gramaticul (837-843), un iconoclast radical și prezidează un sinod în Biserica din Vlaherne, în care se aruncă anatema asupra tuturor celor ce cinsteau Sfintele Icoane. Împăratul Teofil moare pe 22 ianuarie 842. După moartea sa, prigoana împotriva iubitorilor de icoane ia sfârșit.

Pe tron ajunge Sfânta Teodora. Dorind să restabilească cultul sfintelor icoane a convocat un sinod

Pe tron ajunge Sfânta Teodora, deoarece fiul ei, Mihail al III-lea, era încă minor. Ea a guvernat țara cu înțelepciune vreme de 15 ani.

Dorind să restabilească cultul sfintelor icoane, Teodora a convocat în luna martie 843, un sinod în Palatul Kanikleion (sediul cancelariei imperiale) din Constantinopol. Este ales un nou patriarh de Constantinopol: Metodie.

Acesta a alcătuit un document cu denumirea de Synodicon, care cuprindea învățătura ortodoxă a Bisericii și condamna toate ereziile și pe toți ereticii. Astfel, pe 11 martie 843, la Constantinopol, a fost restabilit cultul sfintelor icoane.

Duminica Ortodoxiei și Sfânta Teodora împărăteasa

Pentru că sinodul de la Constantinopol s-a ținut în ajunul primei duminici a Postului Mare, s-a stabilit ca prima duminică din Postul Mare să fie numita Duminica Ortodoxiei și să amintească de biruința Bisericii asupra ereziilor.

Sfânta Teodora trece la cele veșnice

15 ani mai târziu, după ce fiul ei Mihail a preluat tronul, a exilat-o pe ea și pe cele patru surori ale sale la Mănăstirea Gastriondin Constantinopol. Sfânta Teodora a primit cu bunăvoință aceasta, lucrând cu și mai multă râvnă pentru mântuirea sa. Sfânta Teodora a rămas în mănăstire până la trecerea ei la cele veșnice, la 11 februarie 867.