''Sunt câteva calități care conturează personalitatea unui om valoros: 1. Moralitatea 2. Omenia 3. Caracterul 4. Competența 5. Inteligența 6. Cultura 7. Trăirea

1.Am pus pe primul loc moralitatea ca manifestare a credinței întrucât ea presupune relația cu Dumnezeu, verticala, anume setul de valori morale superioare care-și au obârșia de la Dumnezeu și care formează o conduită morală atunci când sunt asumate;

2.Omenia presupune relația pe orizontală cu ceilalți oameni și care se reflectă în atitudinea și dragostea față de familie, atitudinea în societate și în relațiile de servici;

3.Caracterul este o componentă pe de o parte a personalității, o dimensiune personală care conturează un fel de a fi în raport cu semenii, sub aspect comportamental, temperamental și moral;

4.Competența are o componentă profesională, obiectivă, dar și una subiectiv-relativă, care ține de context și de subiectivitatea evaluării; anume un angajat poate fi bun la un capitol sau într-un loc și slab la toate celelalte capitole și în alte locuri sau poate fi relativ "bun" când evaluarea este subiectivă, unilaterală sau mediocră deoarece corespunde intereselor mediocre de grup; Competența deplină presupune posesia tuturor celorlalte calități enumerate anterior la care se adaugă a 5-a și și a 6-a, anume inteligența și cultura;

5.Inteligenta este cea care ridică nivelul prestației profesionale și sociale;

6.Cultura, alături de inteligență, dă consistență, substanță intelectuală, elevație, eleganță, viziune;

7.Trăirea se referă la modul de metabolizare lăuntrică a tuturor calităților și de manifestare sufletească a ceea ce simți, spui, gândești și faci.

Ce diferență este între a fi și competent și omenos și cu caracter... și a fi chipurile competent și fără caracter !? Când ai răutate, ai și prostie...

Răutatea poate fi și semnul lipsei de inteligență, dar și a lipsei de caracter...deci și a lipsei moralității...și atunci ce competență mai e aceea care este lipsită de moralitate ? Iar moralitatea este un conținut de fond, nu de formă, nu stă doar într-o conformitate cu litera, articolul, prevederea, ci una "în Duhul" și cu Legea morală Divină, cu Evanghelia...în raport cu fiecare om, mai ales cu aproapele...

Că nu poți să fii moral doar cu unii și imoral cu alții, cum nu poți să fii considerat drept, dacă ești drept doar cu unii și nedrept cu alții...

A fi moral presupune că ești așa oricând și cu oricine... Absența acestor calități definesc micimea sufletească a celor lipsiți de valoare, deopotrivă, adică mediocri, pentru că valoarea omului se sprijină pe toate cele 7 calități enumerate mai sus, nu doar pe una sau două dintre ele... Din păcate în societate toate aceste virtuți sunt în regres... Tot mai mulți cetățeni sunt incompetenți, imorali sau lipsiți de caracter și de omenie...

Culmea "corectitudinii politice": tocmai acești mediocri sunt promovați... Hărnicia de partid... Superficialitatea formelor fără fond... Supremația lui "linge clanța" în fața demnității omului de valoare...

Prin urmare, omul de valoare este convergent cu toate cele 7 calități de mai sus dar este cu totul divergent față de toate tarele de mai jos: - cu ipocrizia - cu lingușeala - cu nedreptatea - cu neghiobia - cu slugărnicia - cu fariseismul - cu minciuna - cu corupția - cu demagogia - cu dubla măsură - cu părtinirea - cu răutatea - cu prostia - cu nepăsarea - cu ignoranța

În contextul generalizării răului în societate, în lume și în toate structurile a fi divergent a ajuns să fie o calitate morală...

"Îndrăzniți! Eu am biruit lumea..."

Divergența presupune și o formă de curaj nu doar la nivel declarativ, ci mai ales în lupta de a apăra valorile moral-creștine în societate atunci când acestea sunt contestate... Însuși Mântuitorul a fost un divergent al vremurilor Sale, în divergență cu fariseismul, cu răutatea și viclenia cărturarilor, cu fărădelegea ...

Însă cuvintele Sale străbat veacurile: "Îndrăzniți! Eu am biruit lumea..." (Ioan 16, 33)'', a scris Alin-Cristian Preotu, preot la Parohia "Sf. Vineri și Sf. Alexandru", Iași, pe pagina sa de Facebook.